MEMORIA ROMÂNEASCĂ LA PARIS

De peste 200 de ani, Parisul reprezintă unul dintre principalele poluri de atracție pentru locuitorii spațiului românesc: pornind de la boierii luminați care au văzut în capitala Franței un model de civilizație pentru propria țară, preluând modele și trimițându-și copiii la studii, continuând cu generația revoluționarilor pașoptiști care și-au format organizațiile în incintele pariziene, unii dintre ei luptând și pe baricadele de aici, apoi cu intelectualii, artiștii și savanții care s-au format ori au activat în orașul care și-a păstrat permanent statutul de prim centru al culturii europene, devenind totodată unul dintre locurile preferate de refugiu pentru membrii exilului românesc din perioada comunistă. De altfel, mare parte din viața politică românească din perioada modernă s-a desfășurat, potrivit titlului unui volum al principelui Mihai Dimitrie Sturdza, „între dragostea de Franța și frica de Rusia”.

 

Istoria scrisă de personalitățile române în Paris a rămas până în prezent un subiect puțin discutat sau cunoscut, deși adesea memoria acestora este păstrată pe străzile și în cimitirele pariziene. De aceea, după o documentare de aproape un an, realizată cu sprijinul Lizucăi Bîgu, la care s-au adăugat contribuțiile Sabinei Ionescu și a domnului Bogdan Burileanu, iar în spatele camerei avându-l pe domnul Costin Moraru, am pornit într-o expediție pariziană pe urmele personalităților românești alături de domnul Sorin Constantinescu, care s-a ocupat de toate detaliile logistice. Rezultatul au fost cinci materiale filmate dedicate memoriei românești din Paris, grupate astfel:

1 – Cimitirul Père Lachaise

2 – Prima zi pe străzile Parisului

3 – A doua zi pe străzile Parisului

4 – Scurtă istorie a Franței la o croazieră pe Sena

5 – Cimitirul Montparnasee

Pentru mai multă claritate, adaug mai jos o serie de imagini și lămuriri documentare. Adresele personalităților române care au locuit în Paris pot fi accesate la linkul de mai jos, pe harta electronică realizată de Ana Pârvulescu, autoare și a hărților cu personalități din cimitirele Père Lachaise și Montparnasse:

https://earth.google.com/earth/d/1qjnuhrRZt-EhSoUW8kNZ1soBi3tpaB1v?usp=sharing
 

ZIUA 1 – CIMITIRUL PÈRE LACHAISE

Înființat la anul 1804, cu denumirea inițială de Cimetière de l’Est, cimitirul parizian Père Lachaise, al cărui nume actual a fost preluat după cel al confesorului regelui Ludovic al XIV-lea, iezuitul François de La Chaise, reprezintă în prezent cel mai mare cimitir din capitala Franței, cu o suprafață de peste 43 de hectare. Pe lângă faptul că a constituit un model de organizare pentru cimitirele de stat europene, în cele peste două secole de la înființare a devenit locul de odihnă a numeroase personalități franceze și internaționale, între care și câteva nume sonore din istoria românilor.

 

Între personalitățile române care odihnesc în acest cimitir se numără Ana de Noailles, al cărei mormânt este adăpostit în mausoleul familiei Bibescu, cel mai somptuos mormânt cu nume românesc din cimitir (deși inima ei se află, potrivit unui obicei comun vechii regalități și aristocrații, la moșia de la Amphion, pe malul lacului Geneva), actrița Elvira Popescu, una dintre cele mai longevive prezențe ale scenelor românești și franceze, prietenă apropiată a unui alt actor de renume, Eduard de Max, compozitorul și violonistul George Enescu, răposat în singurătate dar înmormântat alături de cea care i-a devenit soție spre sfârșitul vieții, Maruca, fostă principesă Cantacuzino, care i-a făcut în eternitate dreptatea de a-i purta numele, cât și boierul de origine aromână George Bellu, unul dintre prietenii pictorilor impresioniști, stabilit la Paris, unde a strâns o vastă colecție de opere de artă, donată ulterior de fiica sa.

Situat în Arondismentul 11 din Paris, poate fi vizitat gratuit de luni până vineri, între orele 8:00 – 18:00, sâmbăta între orele 8:30 – 18:00, duminica și sărbătorile legale între orele 9:00 – 18:00

 

Personalitățile incluse în documentar:

1. Pierre Abelard (†1147), teolog scolastic; Heloïse, nobilă franceză – Division 7

2. Frédéric Chopin (1810-1849), compozitor – Division 11

3. Jim Morrison (1943-1971), cântăreț și compozitor, solistul formației The Doors – Division 6

4. Elisabeta Alexandrovna Demidov, baroneasă Stroganov (1779-1818), aristocrată de origine rusă – Division 19

5. Jean-François Champollion (1790-1832), orientalist, descoperitor al sistemului de scriere hieroglifică – Division 18

6. ANNA DE NOAILLES, născută Bibescu-Basarab-Brâncoveanu (1876-1933), poetă română de limbă franceză – capela Bibescu, Division 28

7. Antoine de Guillaume-Lagrange (1781-1807), dragon în armata napoleoniană – Division 29

8. Antoine-Augustin Parmentier (1737-1812), farmacist și agronom – Division 28

9. Jean-Anthelme Brillat-Savarin (1755-1826), politician și gastronom – Division 28

10. Molière/Jean-Baptiste Poquelin (1622-1673), actor și dramaturg – Division 25

11. Jean de La Fontaine (1621-1695), dramaturg și fabulist – Division 25

12. Maria Callas (1923-1977), cântăreață de operă americană de origine greacă – Crematoriu, nivelul -1, nișa nr. 16258 (cenotaf)

13. Victor Noir (1848-1870), jurnalist – Division 92

14. Edith Piaf (1915-1963), actriță și cântăreață – Division 97

15. Oscar Wilde (1854-1900), scriitor irlandez – Division 89

16. ELVIRA POPESCU (1894-1993), actriță de origine română – Division 85

17. Marcel Proust (1871-1922), romancier și critic literar – Division 85

18. Gaspard Ulliel (1984-2022), actor – Division 44

19. Sarah Bernhardt (1844-1923), actriță – Division 44

20. Honoré de Balzac (1799-1850), romancier și jurnalist – Division 48

21. GEORGE ENESCU (1881-1955), compozitor și violonist; Maruca Enescu, născută Rosetti-Tescani (1878-1968), principesă Cantacuzino – Division 68

22. Georges Bizet (1838-1875), compozitor – Division 68

23. GHEORGHE BELLU/GEORGES DE BELLIO (1828-1894), aristocrat român și colecționar de artă – Division 57, mormânt Bellu-Donop de Monchy

24. Maria Walewska, contesă d’Ornano (1786-1817), nobilă poloneză, amanta lui Napoleon Bonaparte – Division 67, capela d’Ornano (cardiotaf)

ZIUA 2

În cea dintâi zi pe urmele personalităților românești din Paris, ne-am îndreptat spre locul primului atelier parizian al sculptorului Constantin Brâncuși, unul dintre cei care au revoluționat arta modernă prin abordarea formelor reduse la esențe. Apoi am vizitat locurile unde au stat și au lucrat pictorul Theodor Pallady, cel îndrăgostit de malurile Senei, filosoful Emil Cioran, unul dintre gânditorii de frunte ai secolului XX, cât și principesa și prozatoarea Martha Bibescu, o personalitate complexă, profund implicată în evenimentele politice din prima jumătate a veacului. Nu puteam lăsa deoparte trei dintre cele mai vechi monumente ale capitalei franceze: Catedrala Notre Dame (momentan nevizitabilă), Sainte Chapelle și Conciergerie. Turul se încheie cu obiectivul turistic cel mai amplu din Paris, palatul Luvru.

Adresele pariziene ale personalităților incluse în documentar:

CONSTANTIN BRÂNCUȘI – Rue Beaubourg nr. 19, Place Georges Pompidou (reconstituire atelier)

(alte adrese cunoscute: Rue de Montparnasse nr. 54; Impasse Ronsin nr. 11)

THEODOR PALLADY – Place Dauphine nr. 12

EMIL CIORAN – Rue du Sommerard nr. 13, Hotel Marignan

(alte adrese cunoscute: Rue Racine nr. 23, Hotel Racine; Rue Racine nr. 20, Hotel Majory; Rue de l’Odeon nr. 21)

MARTHA BIBESCU – Rue de l’Université nr. 51, Hotel Pozzo-di-Borgo. 

(alte adrese cunoscute: Rue du Faubourg-Saint-Honoré nr. 71; Quai Bourbon nr. 45; Rue Cavallotti nr. 7, Restaurant Au Perroquet Vert

 

ZIUA 3

Cea de-a doua zi pe străzile Parisului a cuprins cel mai mare număr de adrese, începând cu cea a fiului natural al lui Tudor Arghezi, fotograful și documentaristul Eli Lotar – a cărui prezență este greu de sesizat, deoarece clădirea în care a locuit a fost demolată. Apoi a urmat locuința unde a stat Iulia Hașdeu în perioada studiilor pariziene, la Colegiul Sevigné și Sorbona, marcată de o plăcuță cu aceeași formă precum cea de pe strada Franceză nr. 14 din București, unde s-a născut fiica genială a lui Bogdan Petriceicu-Hașdeu. Apartamentul lui Eugen Ionesco de pe Bulevardul Montparnasse este de asemenea marcat de o plăcuță, amintind astfel de expresia dramaturgului, care le mulțumea tatălui și mamei vitrege abuzive de a-l fi motivat ca dintr-un om sărac lipit să ajungă locatar al Parisului. O altă prezentă discretă, nemarcată în vreun fel, este cea a studenției pariziene a scriitorului Mihail Sebastian, unul dintre cele mai încercate talente literare din prima parte a secolului XX. 

 

Mai departe, pe eleganta stradă Scheffer se păstrează amintirea „camerei de creton” a Anei Elisabeta Brâncoveanu, cunoscută mai degrabă cu numele de Ana de Noailles, scriitoare de limbă franceză și una dintre cele mai originale prezențe ale Parisului de la începutul secolului trecut. Un talent pe măsură, însoțit însă și de un puternic patriotism, a fost cel al Elenei Văcărescu, ultima reprezentată a acestei vechi familii boierești, exilată la Paris pentru mai bine de cincizeci de ani în urma relației cu viitorul rege Ferdinand I Întregitorul. Nici că se putea diferență mai mare de clasă între aceste două femei nobile și următorul scriitor, care și-a scris mare parte din operă în locuința pariziană a unui amic român: Panait Istrati, eternul vagabond, „prieten al învinșilor și al visătorilor”. Mult mai greu de aflat este urma revoluționarului pașoptist Nicolae Bălcescu, locuitor al Parisului în epoca dinaintea sistematizării baronului Haussmann și luptător pe baricadele din capitala Franței la 1848. Seria personalităților din această zi s-a încheiat cu una dintre cele cinci reședințe ale compozitorului George Enescu, prezență constantă a scenelor și saloanelor pariziene, care și-a aflat aici un trist sfârșit.

 

Pe lângă personalitățile române, turul include și două dintre cele mai vechi și renumite grădini ale Parisului: Jardin de Luxembourg, ce adăpostește Fântâna Medici, marcată de sculptura atât de grăitoare a uneia dintre tragediile mitologiei: surprinderea nimfei Galateea și a iubitului ei, păstorul Acis, de către ciclopul Polifem, și Jardin de Tuilleries, locul uneia dintre primele ascensiuni din istorie ale unui balon cu aer cald. La aceasta se adaugă Place de la Concorde, piața centrală a Parisului, din păcate inaccesibilă din cauza pregătirilor pentru Olimpiadă. Turul se încheie cu o excursie prin Catacombele Parisului, subiect a numeroase legende, chiar dacă mare parte din tunelurile acestui „imperiu al morții” nu sunt accesibile publicului.

Adresele pariziene ale personalităților incluse în documentar:

ELI LOTAR – Rue Lhomond nr. 59

IULIA HAȘDEU – Rue Saint Sulpice nr. 28 (marcată cu plachetă)

EUGEN IONESCO – Boulevard du Montparnasse nr. 96 (marcată cu plachetă)

MIHAIL SEBASTIAN – Rue de Vaugirard nr. 330, etajul 3

ANNA DE NOAILLES – Rue Scheffer nr. 40 (Camera de creton, marcată cu plachetă)

(alte adrese cunoscute: Boulevard de la Tour Maubourg nr. 22, Avenue Hoche nr. 34 – fostul Hotel Brâncoveanu)

ELENA VĂCĂRESCU – Rue de Chaillot nr. 7 (marcată cu plachetă)

PANAIT ISTRATI – Rue du Colisée nr. 24 (marcată cu plachetă)

(altă adresă cunoscută: Avenue des Ternes nr. 96)

NICOLAE BĂLCESCU – Rue Solferino nr. 94

GEORGE ENESCU – Rue de Clichy nr. 26 (marcată cu plachetă)

(alte adrese cunoscute: Rue de Bruxelles nr. 16; Rue Chaptal nr. 10; Rue Chateaubriand nr. 10; Avenue de la Glacière nr. 1, Meudon, Vila Cytises)

 

 

ZIUA 4 – CIMITIRUL MONTPARNASSE

Ultima parte a expediției pariziene a fost dedicată celui de-al doilea cimitir ca suprafață din capitala Franței, cunoscut inițial sub denumirea de Cimetière du Sud, dar ajuns la renume drept Cimetière de Montparnasse. Deși sensibil mai restrâns decât Père Lachaise, având „doar” 19 hectare, inscripțiile de pe pietrele sale tombale cuprind mai multe nume sonore ale unor personalități originare din România: sculptorul Constantin Brâncuși, care a locuit în Arondismentul 14 spre finalul vieții, scriitorul de origine evreiască Tristan Tzara (Samuel Rosenstock), unul dintre creatorii curentului dadaist, care a glorificat hazardul ca principiu de creație, dramaturgul Eugen Ionesco, ale cărui piese de teatru, precum „Cântăreața cheală”, „Lecția” ori „Rinocerii” se numără printre cele mai populare și longevive pe scena teatrelor din întreaga lume, filosoful Emil Cioran, cel mai profund gânditor nihilist din istoria filosofiei românești, cât și trei personalități ale Bisericii Ortodoxe Române: arhimandritul Iosafat Snagoveanul, fondatorul Capelei române din Paris, respectiv mitropoliții Visarion Puiu și Teofil Ionescu, reprezentanții diasporei ortodoxe române din perioada exilului. Cimitirul mai include și una dintre creațiile originale ale lui Constantin Brâncuși, sculptura „Sărutul”, aflată la mormântul Tatianei Rașevskaia, membră a comunității rușilor albi refugiați la Paris după Revoluția bolșevică și subiectul unui litigiu recent între Rusia și Franța.

Pe lângă români, am inclus și mormintele unor personalități ale culturii universale, precum poetul Charles Baudelaire, unul dintre spiritele abisale ale literaturii veacului al XIX-lea, autorul „Florilor răului” și unul dintre cei care i-au influențat scrierile lui Tudor Arghezi, fostul primar al Parisului și președinte francez Jacques Chirac, un sprijinitor al integrării României în structurile occidentale, dramaturgul de origine irlandeză Samuel Beckett, prieten apropiat și promotor împreună cu Eugen Ionesco al teatrului absurdului, deși personalitatea sa este mai apropiată de cea a lui Emil Cioran, respectiv scriitorul Guy de Maupassant, una dintre mințile secolului al XIX-lea pe care geniul întâi le-a stârnit, apoi le-a tulburat.

Situat în Arondismentul 14 din Paris, cimitirul poate fi vizitat gratuit de luni până vineri, între orele 8:00 – 18:00, sâmbăta între orele 8:30 – 18:00, duminica și sărbătorile legale între orele 9:00 – 18:00

În decursul aceleiași zile am mai ajuns la două dintre adresele pariziene la care au locuit personalități române, mai întâi la locuința din anii ’40 a savantului și scriitorului Mircea Eliade, întemeietorul cercetării moderne a istoriei religiilor și autorul mai multor romane și nuvele de o surprinzătoare profunzime, apoi la domiciliul soților Virgil Ierunca și Monica Lovinescu, două dintre vocile cele mai pregnante ale exilului românesc și drepturilor omului din perioada regimului comunist, campioni ai libertăților democratice până la sfârșitul vieții.

Personalitățile incluse în documentar:

CONSTANTIN BRÂNCUȘI (1876-1957), sculptor – Division 18

Charles Baudelaire (1821-1867), poet – Division 6

TRISTAN TZARA/SAMUEL ROSENSTOCK (1896-1963), poet și eseist român de origine evreiască, întemeietor al dadaismului – Division 8

Jacques Chirac (1932-2019), politician, președinte al Franței (1995-2007) – Division 1

EUGEN IONESCO (1909-1994), dramaturg, întemeietor al teatrului absurdului – Division 6

Samuel Beckett (1906-1989), poet și dramaturg de origine irlandeză, întemeietor al teatrului absurdului – Division 12

Guy de Maupassant (1850-1893), scriitor – Division 26

Sărutul (sculptură de Constantin Brâncuși) – Division 19, mormântul Tatianei Rașevskaia

ARHIMANDRIT IOSAFAT SNAGOVEANUL (1797-1872), întemeietorul Capelei ortodoxe române din Paris (1853); VISARION PUIU (1879-1964), mitropolit al Bucovinei, Transnistriei și Eparhiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale; TEOFIL IONESCU (1894-1975), mitropolit al Eparhiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale – Division 18, mormânt comun

EMIL CIORAN (1911-1995), filosof, scriitor – Division 13

 

Adresele pariziene ale personalităților incluse în documentar:

MIRCEA ELIADE – Place Charles-Dullin nr. 40

MONICA LOVINESCU ȘI VIRGIL IERUNCA – Rue François Pinton nr. 8 (Casa Lovinescu, marcată cu plachetă)

Picture of Damian Anfile

Damian Anfile

Damian Anfile, după formare teolog, după gust pasionat de istorie și colecționar de cunoștințe. Deși încă destul de viu, îmi fac veacul prin curtea cea mare a baronului Bellu din București, unde caut noi și noi povești despre cei foarte mulți care s-au strâns acolo. Le mai caut urmele prin oraș și prin țară, în umbre ale caselor vechi, file de memorii și amintiri ale altora. În general, caut să aflu și învăț cum să caut. Iar ca să-mi treacă de urât, îmi place să privesc vinul roșu în pahar prin fumul narghilelei, de preferat la un taifas cu dichis.

Vezi toate articolele